sâmbătă, 24 octombrie 2009

Suc de struguri

Podeaua e rece , iar tavanul e alb.
Strang dantela ce-mi cade pe genunchi,
apoi o las sa mi se scurga printre degete
pentru ca tavanul e alb
si dincolo de el sunt stele

te caut...
pe sub pat , in pat , pe langa pat
pe sub carti , in carti , pe langa carti
Si te gasesc
ascuns in coltul tau
analizand particule de aer .

In galagia noatra
Am ramas doar noi .
Cei doi care zgarie peretii in versuri albe,
Planuind greseli gramaticale .
Spune-mi...
Sa dormim ? Sa citim?Sa scriem ?Sa vorbim?
Pentru ca orele trec trase de iepuri din zapada
Si dispar in nori crapati de creion.

Sucul de struguri se afuma in tigara ,
Nasturele cade de pe spranceana .
Tot se rezuma in ceara ,
Iar ultimul ceas .
Se varsa in ochii tai si dispare.

Auzi tu ....
Mai putem cerne vise
Cand prin ferestra trec
licurici si praf de sticle ?

Un comentariu:

  1. draga mea, asa cum ti-am spus si in Expirat, esti absolut minunata! iti tin pumnii si iti doresc mult succes. sa iti pastrezi aceasta privire frumoasa indreptata spre lume mereu. sper sa ne mai intalnim. si felicitari :)
    cu drag, Florina

    RăspundețiȘtergere